Superstiții despre naștere

787

 

Chiar daca în oraș multe superstiții au mai fost uitate sau, uneori, chiar considerate periculoase pentru mamă și copil, exista încă multe obiceiuri pe care oamenii le țin, totuși.

Sunt arhicunoscute sfaturile date de mame, soacre, vecine sau prietene ca atunci când ești gravidă să nu te uiți la oameni urâți, să nu cumperi lucruri pentru copil înainte ca acesta să se nască sau sa nu furi cumva nici măcar o boabă de strugure, că atunci se va naște copilul plin de pete. În credința populară românească, orice naștere este o ivire, dar nu se știe de unde vine nou-născutul, care apare însoțit de tot felul de duhuri nevăzute (entități si îngeri), ce pot influenta viața întregii familii. Momentul nașterii este perceput în multe zone ca un moment magic, când îngerii si lumea spirituală nevăzută sunt mai aproape și mai palpabili.

Se crede că înainte de naștere, trupul fătului este protejat de pântecul mamei, care, la rândul său, este învelit de piese de îmbrăcăminte cusute cu însemne simbolice de protecție. Cămașa mamei și a lăuzei, ca piele a celor doua trupuri, nu trebuie îmbrăcată pe dos sau cu gura la spate, pentru nu a influenta negativ nașterea pruncului. În multe sate, în timpul sarcinii, femeia poarta cămăși care au în tiv cusute talismane, cum ar fi căței de usturoi sau fire de busuioc. Cămașa lăuzei trebuie sa fie cusută cu cruci roșii în dreptul sânilor ce produc laptele necesar pruncului, pentru protecția sânului pentru a păstra simbolic belșugul și calitatea laptelui.

Se crede, de asemenea, ca în a treia noapte după naștere, la căpătâiul pruncului vin ursitoarele care îi hotărăsc destinul. Scutecele și fașa pruncului trebuie sa fie albe, croite din pânză din cămașa tatălui, pentru a impregna trupul fraged cu puterile bărbatului casei. Peste scutecele subțiri, în care se pune busuioc, usturoi și fir roșu ca să apere de deochi, se înfășoară scutec gros de lână.

În Moldova, de exemplu, se zice că nu e bine ca femeia sa nască cu picioarele spre ușă pentru că pe acolo ies morții cu picioarele înainte. La românii din sudul Dunării, în prima noapte după naștere, este pusă în leagăn o pâine. În unele zone ale țării leagănul nu trebuie balansat cu piciorul. Toate acestea pentru a nu influența negativ destinul copilului. În credințele populare, legănatul protejează trecerea din lumea reală în lumea visului, a nopții și a preexistenței. Obiectele cu rol simbolic în momentele de trecere sunt și ele legănate, pentru a căpăta forță de protecție. Pentru o naștere ușoară, moașa trece de trei ori un cuțit prin cămașa femeii, de la gură spre poale și înapoi.