Cercetările științifice din ultimii ani o atestă – perioada prenatală și mica copilărie sunt hotărâtoare pentru evoluția ființei umane. Starea de sănătate fizică și psihică, comportamentele alimentare, stima de sine, coeficientul de inteligență, modul de a stabili relații își au rădăcina în viața intrauterină.
În primii ani de viață, incluzând și perioada prenatală, se definesc arhitectura și potențialul funcțional al creierului; nici în ipostaza de foetus, nici în cea de bebeluș, copilul nu are posibilitatea să decidă pentru sine – influența părinților și a mediului înconjurător sunt determinante pentru modelarea sa „primară”.
Influența greutății mici la naștere
Un lucru probabil încă puțin cunoscut la nivelul societății este faptul că inteligența, abilitățile, comportamentele în formare ale adolescenților sunt influențate major de ceea ce au trăit în perioada prenatală.
- Oamenii de știință au demonstrat recent, prin tehnici de imagistică cerebrală, legătura directă dintre creșterea prenatală a creierului și greutatea la naștere – pe de-o parte și gradul de maturare cerebrală și structura anatomică a creierului la vârsta adolescenței – pe de altă parte.
- Astfel, studiile au evidențiat faptul că o greutate mică la naștere se corelează statistic semnificativ de o afectare a coeficientului de inteligență (IQ) și a structurii cortexului, constatate cel puțin până în perioada adolescenței târzii. Ne punem întrebarea firească: ce produce greutatea mică la naștere?
- Răspunsurile sunt demult cunoscute: alimentația maternă necorespunzătoare, fumatul, consumul de alcool, de medicamente, de droguri sau de alte produse toxice în perioada sarcinii, stresul prelungit și dizarmonia psihică constantă a femeii însărcinate, infecțiile sau orice dezechilibru semnificativ pe care ea îl suferă în cele 9 luni.
- S-a constatat că mamele înfometate în perioada prenatală nasc copii cu greutate mică la naștere care au o predispoziție mai mare la vârsta adultă să facă boli cardiovasculare, dislipidemii și diabet. Cauza: copilul este adaptat la o viață austeră, de privațiune, iar după ce se naște intră de obicei într-o lume cu hrană mai abundentă. Pe de altă parte, dacă în perioada prenatală hrana este în cantitate mică, ea este direcționată predominant la creier și cordul poate fi privat de substanțe nutritive, ceea ce îl face vulnerabil mai târziu în viață.
Efectele pe termen lung ale malnutiției fetale
Într-adevăr, studii epidemiologice au demonstrat că greutatea mică la naștere este asociată cu o serie de tulburări care pot apărea mai târziu în viață, cum ar fi cele care reflectă un „capital uman slab”(statură mică, performanță cognitivă modestă), crescând factorii de risc pentru a dezvolta, mai târziu în viață, afecțiuni sau tulburări precum: creșterea tensiunii arteriale, scăderea toleranței la glucoză, afectarea plămânilor, rinichilor, a funcției imune, cu declanșarea afecțiunilor clinice: diabet zaharat, boli coronariene, boli cronice de plămâni și rinichi. O greutate mare la naștere se asociază cu factori de risc pentru cancer, obezitate și diabet zaharat. Se pare că nutriția fetală are o influență majoră asupra creșterii, structurii corpului și metabolismului copilului.
Una din concluziile care rezultă din acest studiu este că bolile cronice pot fi prevenite printr-o nutriție fetală optimală, la baza căreia stă de fapt nutriția mamei. Ideal este ca optimizarea alimentației mamei să se facă înainte de concepție….
Și când ne gândim câte eforturi, câte demersuri se fac, câte resurse se consumă, cât stres și implicare atunci când la nivel individual sau populațional se constată apariția unor boli cronice, din ce în ce mai frecvente în epoca modernă: boli de nutriție, boli cardiovasculare, articulare, digestive etc…Și cât de simplu ar fi să se prevină precoce această incidență crescută a acestor morbidități… cu cât mai devreme, cu atât mai eficace!
Studiile din domeniul sănătății publice și în domeniul economiei sanitare încep să sublinieze importanța intervențiilor foarte precoce în schimbarea modului de viață și a modului de a aduce pe lume copii.
O intervenție consistentă în acest sens a și demarat: în Marea Britanie, a fost lansat manifestul ”1001 ZILE CRITICE” (de la concepție până la vârsta de 2 ani), prin care mai multe partide parlamentare și-au asumat susținerea unui program național complex de prevenție și de îngrijire a viitorilor părinți și a copiilor lor.
O astfel de inițaitivă generalizată la nivel mondial ar putea schimba cu adevărat starea de sănătate a următoarelor generații. Rămâne ca fiecare din noi, la nivel individual sau colectiv să conștientizăm și să participăm la această schimbare cu adevărat benefică pentru întreaga lume.