Principiile sistemului filozofic şi religios din China, vechi de peste 2000 de ani, recomandă ca să nu se conceapă un copil în următoarele situaţii:
1. furtună sau vânt puternic
2. perioadă de lună descrescătoare
3. dacă unul din parteneri este slăbit sau bolnav
4. dacă unul din parteneri este sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe toxice
5. evitarea înainte de concepţie a exceselor sexuale pentru a tonifica corpul şi energia sexuală
145834114
Concepţia copilului în tradiţia africană
„Există un trib în Africa de Est în care arta intimităţii adevărate, ataşamentul, este încurajat încă dinainte de naştere.
În acest trib, data naşterii unui copil nu este socotită din ziua naşterii fizice şi nici din ziua concepţiei, ca şi în alte culturi.
Pentru acest trib, data naşterii este reprezentată de momentul când, în mintea femeii, se conturează ideea de copil.
Conştientă de intenţia ei de a concepe un copil, cu un anumit bărbat, femeia se retrage în solitudine. Aici, ea stă şi ascultă, până ce poate auzi o melodie, care va fi cântecul copilului pe care vrea să-l conceapă.
Din momentul în care aude acest cântec, ea se reîntoarce în sat şi-l învaţă pe viitorul tată astfel încât ei să poată cânta împreună, în timp ce fac dragoste, invitând şi copilul să li se alăture.
După ce el este conceput, ea îi cântă acestuia cât timp locuieşte în uter. Apoi, gravida le învaţă pe femeile mai în vârstă şi pe moaşele satului acest cântec, pentru ca în timpul travaliului şi în miraculosul moment al naşterii, copilul să fie salutat, întâmpinat cu melodia respectivă.
După naştere, toţi membrii tribului îi cântă nou născutului, ori de câte ori cade, se răneşte sau este bolnav. De asemenea, îi cântă în vremurile de triumf, în ritualuri sau în timpul anumitor iniţieri. Acelaşi cântec devine o parte integrantă a ceremoniei de căsătorie (atunci când copilul devine adult) dar el îl acompaniază şi pe patul de moarte când cei dragi i-l cântă pentru ultima oară.”
Exploratorul Francis Mazière notează:
„ În 1946, pigmeii din Gabonul de Nord, înainte de a face un copil, aveau un comportament cu totul special – lucru foarte frumos, de altfel. Obiceiul lor era să nu facă dragoste, cum spunem noi, timp de o lună… Aceasta făcea parte dintr-o întreagă pregătire. De exemplu, femeile mergeau pe călcâie pentru a fi cât mai puțin în contact cu pământul, efort de voință pentru a se detașa de lucrurile materiale. Dar era mai ales o pregătire psihologică, o extraordinară „punere în formă”.
În plus, în cursul celor nouă luni de sarcină, cuplul nu trebuia să pronunțe cuvinte vulgare sau neplăcute… Căci cuvântul bărbatului … se învârtește de șapte ori în jurul vaginului femeii, apoi pătrunde mai departe și hrănește copilașul cu gânduri rele.
Aș trăit mult timp printre indienii din Amazonia și am găsit la ei aproape același respect față de viața care urmează a fi creată. Nu este numai o asumare a noii vieți după nașterea ei, ci un respect existent deja înaintea venirii ei pe lume.”
(Marie-Andrée Bertin – Educația prenatală naturală. O speranță pentru copil, familie și societate – București, Target Publishing, 2008, pag. 118)
***
Concepţia copilului în medicina tradiţională indiană (ayurveda)
Conceperea copiilor începe şi trebuie pregătită cu mult timp înainte de momentul concepţiei în sine, prin :
- anumită dietă;
- perioadă de abstinenţă;
- pregătire spirituală specifică sistemului de credinţe indian care presupune anumite ritualuri
Viitorii progenitori, trebuie să fie într-o bună stare de sănătate, incluzând aici şi sănătatea mintală.
Pentru pregătirea concepţiei se corectează problemele de sănătate, acolo unde este posibil, cu remedii ayurvedice.
