O persoană cu tulburare de personalitate borderline are dificultăți în a-și controla emoțiile și în a avea o imagine pozitivă despre sine. Deși își dorește cu disperare să aibă relații afectuoase cu ceilalți, frecventele sale schimbări de dispoziție, impulsivitatea și mânia pe care le manifestă periodic îi țin pe cei din jur la distanță. Persoanele cu această tulburare se simt deseori neînțelese, singure și lipsite de speranță, manifestând chiar ură și repulsie față
de propria persoană.
Devalorizarea, comportamentul (auto)distructiv și dificultățile de relaționare sunt principalele semne care pot indica prezența unei tulburări de personalitate de tip borderline.
Cauzalitatea acestei suferințe este complexă; se discută despre existența unor factori de risc genetici, a unor factori de mediu, cum ar fi abuzurile în mica copilărie, neglijarea, separarea de persoanele dragi sau a unor factori care țin de dezvoltarea structurilor creierului și de sinteza unor neuromediatori implicați în tulburările de dispoziție constatate la acești subiecți.
Studii recente arată că există și un alt grup important de factori de risc în dezvoltarea unor tulburări de personalitate de tip borderline – care au fost ignorați până acum – și anume factorii prenatali: comportamentele și starea psihică a mamei în perioada de sarcină.
Astfel, un studiu efectuat pe un lot de 6050 mame și copii și-a propus să investigheze dacă există o legătură semnificativă între prezența stărilor de anxietate și depresie a viitoarei mame, consumul de tutun și/sau alcool practicate de aceasta în perioada prenatală pe de-o parte (aspecte evaluate în două momente ale sarcinii, la 18 și 32 de săptămâni) și tulburările de personalitate de tip borderline identificate la copii în vârstă de 11-12 ani evaluați psihologic în cadrul studiului, pe de altă parte.
În cadrul studiului s-au făcut corecțiile respective în ceea ce privește influențele factorilor de risc concomitenți cunoscuți cum ar fi prezența conflictelor parentale în mica copilărie a subiecților copii studiați, comportamente parentale neadecvate, stări de anxietate, depresie a mamei și consumul de alcool și nicotină înregistrate postnatal.
Rezultatele studiului au confirmat legătura semnificativă existentă între problemele prenatale provenite de la mamă (comportamente, stări psihice) și existența unei tulburări de personalitate de tip borderline la copii evaluați la vârsta de 11-12 ani. În cadrul aceluiași studiu s-a analizat independent legătura dintre anxietatea și depresia prenatală și incidența tulburărilor de personalitate la copii și s-a constatat că există o legătură directă, de necontestat.
Acest studiu subliniază importanța programelor de prevenție a stresului în timpul sarcinii și deschide o nouă perspectivă asupra rolului și responsabilităților parentale în perioada prenatală în asigurarea stării de sănătate a viitorilor copii.
Refereințe bibliografice
- Winsper C, Wolke D, Lereya T., Prospective associations between prenatal adversities and borderline personality disorder at 11-12 years., Psychol Med. 2014 Aug 29:1-13.
- www.sfatulmedicului.ro
